Am pregatit un sistem special de recomandare pentru clientii nostrii care consta in acordarea unui rabat pentru noua firma recomandata si de asemenea pentru firma care a facut recomandarea.

Pentru informatii,va rugam, sa ne contactati.

Cât de uşor este să comanzi la noi o traducere autorizată?

Este suficient să ne trimiţi documentul via e-mail pentru o evaluare rapidă. Când  traduerea este gata eşti anunţat prin e-mail. Poţi să o ridici personal de la biroul nostru sau putem să o livrăm prin curierat rapid, cu predare ȋn aceeaşi zi.

Oferim traduceri autorizate, legalizate şi simple. Ne ocupăm de traducerea oricărui tip de documente şi texte din diferite domenii, atât pentru persoanele fizice cât şi pentru firmele mari şi mijlocii.

Anii de practică ne-au ȋnvăţat ce ȋşi doresc clienţii: rapiditate şi eficienţă. De aceea, venind ȋn ȋntâmpinarea clienţilor am creat serviciul via e-mail – contactul electronic, pentru a economisi la maxim timpul dumneavoastră.

De câţiva ani construim marca : ”Text Lex Traduceri Autorizate” care este sinonimul ȋncrederii şi satisfacţiei clienţilor noştri. În toată această perioadă au avut ȋncredere ȋn noi mii de persoane. Astăzi, la fel ca şi la ȋnceputul activităţii noastre, tratăm fiecare comandă individual. Asigurăm cea mai ȋnaltă calitate a traducerilor autorizate, simple sau legalizate. Ne străduim de fiecare dată, ca preţurile să fie ȋntotdeauna cele mai mici de pe piaţă. Putem să facem acest lucru, deoarece traducerile nu ȋnseamnă doar munca noastră, ci şi pasiunea noastră.

Există o versiune chinezească diferită a englezei. Aceasta este o formă greşită din engleză (probabil pentru a fi mai simplă) în pronunţare, în formele grmaticale, în scris, deseori traduse direct din chineză. Cuvintele sunt deseori confundate, există o libertate mare în aplicarea regulilor gramaticale. Acesta este motivul pentru care o mulţime de greşeli vizibile apar în inscripţionări din locurile publice. Autorităţile Shanghai au declarat război Chinglish-ului (engleya chinezească). Vor să elimine toate pancardele cu traducere nefericite din chineză în engleză.
“Toaletă pentru oameni deformaţi” – apare pe uşile toaletelor publice, “Dacă eşti furat, sună imdiat la poliţie” – poţi vedea în metroul din Shanghai, “Împiedică-te cu grijă” – adjustable boards te avertizează în locuri unde podeaua a fost spălată. Acestea sunt doar câteva exemple de traduceri nefericite din chineză în engleză. Potrivit ziarului are “China Daily”, la fel de multe precum una din zece din panourile –reclamele din Shanghai fuseseră greşit traduse.
În China, dacă cineva vorbeşte engleză, ea-el vorbeşte îngrozitor. Dacă în cele din urmă găsim pe cineva care vorbeşte engleză, se pare că ea-el vorbeşte Chinglish şi pentru a-l-o înţelege trebuie să apelezi la inteligenţa şi tenacitate. Chinezii care organizează într-un număr din ce în ce mai mare evenimente internaţionale, au realizat că aceste limbi  greşesc în a se expune …., şi totuşi au recent un interes crescut pentru folosirea potrivită a limbii engleze.
De unde vin astefel de greşeli ? În primul rând, vina este a traducerii literare şi a folosirii negândite a computerelor traducator şi a dicţionarelor. Ar trebui să folosim astfel de ajutor în mod rezonabil, pentru că rezultatul final poate să se dovedească amuzant sau doar stupid.

Dintr-un un motiv anume, cei mai mulţi amatori se referă atât la traducere cât şi la interpretare folosind termenul de « traducere ». Deşi traducerea şi interpretarea împărtăşesc acelaşi scop adică de a lua informaţia care este valabilă într-o limbă şi de a o transforma în alta, ele sunt două procese separate. Aşadar care este diferenţa dintre traducere şi interpretare? Este foarte simplu.

Traducerea este scrisă- ea implică luarea unui text scris (de exemplu o carte sau un articol) şi traducerea acestuia în scris în limba ţintă.
Interpretarea este orală –se referă la ascultarea a ceva spus (un discurs sau o convorbire telefonică) şi interpretarea acestuia orală în limba ţintă. (Astfel în paranteză fiind spus, aceia care facilitează comunicarea dintre persoanele care aud şi cele care nu aud/surde sunt cunoscuţi de asemenea ca interpreţi)

Aşadar, poţi vedea că diferenţa principală se află în modul în care informaţia este prezentată- oral în interpretare şi ȋn scris în traducere. Aceasta poate că pare o distincţie subtilă, dar dacă iei în considerare propriile tale abilităţi lingvistice, diferenţa este că abilităţile tale de a citi/scrie şi asculta/vorbi nu sunt identice- poate eşti mai bun la una sau la cealaltă. Aşadar traducătorii sunt scriitori excelenţi, în timp ce interpreţii au abilităţi superioare de comunicare orală.  În plus, limba vorbită este destul de diferită de cea scrisă, ceea ce aduce încă o dimensiune acestei distincţii. Apoi este un fapt că traducătorii lucrează singuri pentru a face o traducere, în timp ce intrepreţii lucrează cu doi sau mai mulţi/multe oameni/grupuri care oferă o interpretare pe loc pe parcursul negocierilor, seminariilor, convorbirilor telefonice, etc.
Termenii de traducere şi Interpretare

Limba sursă
Limba mesajului original.

Limba ţintă
Limba rezultată din traducere sau interpretare.
O limbă – Limba mamă
Mulţi oameni au o limbă A, deşi cineva care a crescut într-un mediu bilingv poate avea două limbi A sau o limbă A şi una B, depinde dacă ei sunt cu adevărat bilingvi sau doar foarte fluenţi în a doua limbă.

 Limba B  - Limba fluentă
Fluent aici înseamnă capacitatea aproape nativă – înţelegerea realmente a vocabularului, structurii, dialectelor, influenţei culturale, etc. Un traducător sau interpret autorizat are cel puţin o limbă B, dacă nu este bilingv în două limbi A
Limba C- Limba de lucru
Traducătorii şi interpreţii pot avea una sau mai multe limbi C- aceia care înţeleg destul de bine să traducă sau să interpreteze dintr-o limbă dar nu şi în limba respectivă. De exemplu, aici sunt abilităţile mele lingvistice:

A – Engleză
B – Franceză
C – Spaniolă

Aşadar teoretic, pot traduce din franceză în engleză, din engleză în franceză, şi din spaniolă în engleză, dar nu şi invers. În realitate, pot să traduc doar din franceză şi spaniolă în engleză. Nu lucrez în franceză, pentru că recunosc că traducerile mele în franceză lasă de dorit. Traducătorii şi interpreţii ar trebui să lucreze doar în limbile în care scriu şi vorbesc ca un nativ sau foarte aproape de acesta. Încă ceva, un alt lucru care trebuie luat în consideraţie în ceea ce priveşte un traducător care pretinde că are câteva limbi ţintă (în alte cuvinte, este capabil să lucreze în ambele direcţii între, să zicem, engleză, japoneză, şi rusă). Se întâmplă foarte rar ca cineva să aibă mai mult de două limbi ţintă, deşi a avea câteva limbi-sursă este destul de comun.

Traducerea şi interpretarea sunt cele mai bune meserii pentru oamenii care iubesc limbile străine. Totuşi, există o mulţime de neînţelegeri în ceea ce priveşte cele două domenii, inclusiv diferenţa dintre ele şi abilităţile şi educaţia pe care acestea le solicită. Acest articol reprezintă o introducere în domeniile traducerii şi interpretării.

Atât traducerea, cât şi interpretarea (câteodată prescurtate T+I) solicită abilitatea lingvistică superioară în cel puţin două limbi. Asta ar părea ca un dar, când, de fapt, există mulţi traducători ale căror abilităţi lingvistice nu se ridică la nivelul sarcinii. De obicei, poţi identifica astfel de traducători necalificaţi prin nivele extreme de joase, şi de asemenea prin pretenţii exagerate în ceea ce priveşte abilitatea lor de a traduce orice limbă şi subiect.

Traducerea şi interpretarea solicită capacitatea de a reda în mod exact informaţia în limba ţintă. Traducerea mot-a-mot nu este nici exactă, nici de dorit, iar un traducător-interpret bun ştie  cum să redea textul sau discursul sursă astfel încât să sune natural în limba ţintă. Cea mai bună traducerea este aceea despre care nu îţi dai seama că este o traducere , pentru că sună exact cum ar suna dacă ar fi fost scrisă în acea limbă de la început. Traducătorii şi interpreţii aproape întotdeauna lucrează în limba lor nativă, pentru că nue este prea uşor pentru un vorbitor non-nativ să scrie sau să vorbească în aşa fel încât aceasta să sune destul de corect pentru vorbitorii nativi. Apelând la traducători necalificaţi vei rămâne cu traduceri de  proastă calitate cu greşeli de la gramatică proastă şi fraze ciudate până la informaţie lipsită de sens şi incorectă.

În concluzie, traducătorii şi interpreţii au nevoie să înţeleagă culturile ambelor limbi sursă, respectiv ţintă, ca să fie capabili să adapteze limba la cultura potrivită.

Pe scurt, simplu fapt al vorbirii a două sau mai multe limbi nu face neapărat un traducător sau interpret bun- este mult mai mult de atât. Este interesul tău cel mai mare de a găsi pe cineva calificat şi autorizat. Un traducător sau interpret autorizat va costa mai mult, dar dacă afacerea are nevoie de profit, atunci merită cheltuiala. Contactează- ne pentru o listă de candidaţi posibili.

Cu deosebită consideraţie,
Departmentul de Vânzări

Google Translate- un serviciu util

Şi acum ceva despre maşina de traducere. De ceva vreme, google translate este la îndemână, făcând traducerea conţinuturilor site-urilor web posibilă.

Ne-am hotărât să vedem cum poate Google traduce un text:

„Era o frumoasă zi însorită. Norii ascundeau soarele puţin. Popasul nostru pe râu s-a prelungit. Nimeni nu voia să mergă mai departe pentru că pericolul ne pândea, şi aici la râu pacea încântătoare plutea ca un ocean blând.”

După ce a fost tradus în engleză şi apoi în polona am obţinut:

“Era o frumoasă zi însorită. Norii ascund puţin cerul. Popasul nostru pe râu se măreşte. Nimeni nu voia să continue drumul, aşteptându-ne din cauza pericolului, şi aici pacea încântătoare a râului curgea ca un ocean blând.”

Acelaşi text tradus în islandeză, tailandeză, japoneză, limba swahili şi apoi din nou în poloneză:

„Această duminică este o zi frumoasă. Soarele coboară puţin. Popasul nostru este lung pe râu aşa că toţi se roagă pentru noi, pentru că unul vrea să mergem  la râu mai periculos şi plin de pace, unde se pare ca este o mare liniştită.”

Concluzia este simplă. Traducerea mecanică reflectă conţinutul general, dar subtilităţile limbii dispar. Totuşi, google translate poate fi folositor în multe situaţii.

Curiozităţi din lume: Paris

Parisul este unul din cele mai mari cinci oraşe ale Europei, numărul populaţiei sale fiind de aproximativ 1 milion de oameni. În fiecare an, Parisul este vizitat de apropae 30 de milioane de turişti. Este unul din cele mai faimoase şi tipice oraşe de pe glob. De fapt, fiecare are o idee proprie despre oraş, indiferent dacă l-a vizitat sau nu.

Parisul este oraşul preferat de fotografii şi de realizatorii de filme -milioane de fotografii, părţi din cel puţin câteva sute de filme sunt realizate aici. În fiecare an (din 2001) autorităţile oraşului aduc câteva mii de tone de nisip şi formează o plajă lungă de câţiva kilometrii pe Sena ca să ofere locuitorilor Parisului în lunile de vară un surogat pentru vacanţe. Parisul este totodată considerat centrul de artă din lume, atât al artei din istoria antică cât şi al celei moderne. Unul din motivele pentru bogăţia imensă a colecţiilor de artă este că deseori multe muzee din oraş au cumpărat lucrările artiştilor chiar de la aceştia sau de la oamenii care au trăit în preajma acestora.

În Paris se află şi una din cele mai vechi universităţi din lume – Sorbona (formată din contopirea dintre Universitatea din Paris şi Universitatea Robert din Sorbona.) Datorită numărului incredibil 15-20 de mii de studenţi, din Evul Mediu autentic, în Parisul secolului al XIII- lea în vecinătăţile din jurul colegiilor răsună doar limba comună a intelectualilor contemporani – latina. Urme ale acestor timpuri pot fi văzute şi astăzi- împrejurimile Sorbonei se situează în aşa-numitul Cartier Latin. De când a fost ridicat cu ocazia Târgului de Expoziţii din Lume ce a durat din 1889 până în 1930, Turnul Eiffel a rămas structura arhitecturală cea mai înaltă din lume. În ciuda planurilor iniţiale de demolare a acestuia după eveniment, reluctanţa parizienilor a fost înlocuită curând de încântare, şi turnul a devenit cel mai distinctiv obiectiv turistic din panorama capitalei franceze.

Capitala Franţei este locul pe care toată lumea ar trebui să-l viziteze- măcar o dată în viaţă.

Best regards,
Sales Department

Ne face plăcere să vă anunţăm că în ciuda crizei continue din 2010 cererile serviciilor noastre au rămas la fel de mari. Ne-am ocupat de clienţi din diferite întreprinderi, în primul rând de firme internaţionale cu capital polonez, oferindu-le traducere, interpretare şi servicii de traducere autorizată.

Traducătorii noştri lucrează multe ore traducând texte de afaceri şi multe alte tipuri de texte. În total am tradus multe pagini de text din domenii precum: finanţe, juridic, medicină, asigurare şi marketing, amintind doar câteva dintre ele. Multe instituţii, firme şi persoane au beneficiat de serviciile noastre în 2010. În timpul anului am semnat un contract cu câţiva clienţi cu care lucrăm deja de multă vreme şi care au hotărât să se bucure de statutul de « Client Permanent ».

A fost un an plin de noi experienţe pentru noi. Dar cel mai important lucru este că suntem conştienţi că facem mai uşoară comunicarea dintre oamenii de naţionalităţi diferite. O considerăm ca pe o mică contribuţie pentru o mai bună înţelegere reciprocă a oamenilor de peste tot din lume.

Din experienţa unui interpret, cum arătă “din interior”

Contrar aparenţelor, interpretul nu este singurul intermediar între două părţi care nu se înţeleg deloc. Câteodată se întâmplă ca una dintre părţi să cunoască limba într-o oarecare măsură, dar ea/el să aibă nevoie de un interpret pentru o expresie mai bună a gândurilor sale. Într-o astfel de situaţie, făcând abstracţie de stresul natural rezultat din dorinţa de a oferi o traducere cât mai bună, mai este un aspect: corectarea interpretului de una dintre părţi. Este clar că aproape întotdeauna interpretul are de ales dintre câteva posibilităţi de a transpune conţinutul într-o a doua limbă. Şi aici Clientul opreşte brusc gândul interpretului şi întreabă de ce nu a spus aşa, dar în alt fel. Pe de o parte aceasta opreşte cursul interpretării, iar pe de altă parte câteodată constituie cauza pierderii de încredere.

O altă situaţie destul de diferită este aceea în care niciuna dintre părţi nu cunoaşte deloc limba celeilalte. Un interpret bun nu transpune mecanic cuvintele, în schimb arătă empatie pentru ambele părţi, încearcă să simtă logica acestora, şi deseori lucrează cu subtilităţi ale textului, interpretând deseori chiar şi gesturi şi întelesuri ascunse. Îmi aduc aminte de un astfel de eveniment din propria mea experienţa – în timp ce interpretam un text, traducând în paralel afirmaţia vorbitorului. Propoziţia spusă s-a dezvoltat în mintea vorbitorului şi a fost tradusă simultan. La un moment dat Clientul a observat că am terminat propoziţia înaintea lui. E adevărat că apoi am fost lăudată pentru asta (Mi-ai citit gândurile !) Dar putea să fie altfel. Rolul interpretului nu este totuşi de « a-şi continua drumul » spre oricare destinaţie, rolul său este să ofere cum poate mai bine conţinutul mesajului transmis.

O altă problemă o reprezintă interpretarea unui discurs bogat în cuvinte şi sărac în ceea ce priveşte conţinutul. După câteva propoziţii conţinutul se reduce la o singură propoziţie. În acest caz interpretul are două opţiuni: ori să redea esenţa textului, ori să « copleşească » ascultătorul cu o avalanşă de cuvinte. Încă o dată, încrederea se poate pierde: « cum de am spus atât de mult şi s-a tradus printr-un cuvânt ». Sau din partea ascultătorului. « Ce mai vorbăraie ! » Pentru că de obicei un astfel de potop de cuvinte tradus într-o altă limbă nu sună bine.

În practica unui interpret este foarte importantă ajustarea la ritmul interpretării. Căteodată unul spune câteva propoziţii apoi aşteaptă să fie traduse. Alteori vorbitorul spune câteva propoziţii, alteori câteva cuvinte. Şi bineînţeles că cea mai convenabilă, dar şi cea mai dificilă este interpretarea paralelă a cuvintelor vorbitorului. În această situaţie trebuie ales un volum de cuvinte potrivit discursului, pentru a nu crea un haos, dar din acest moment intrăm pe tărâmul interpretării simultane.

Calatorie informativa la Berlin si Leipzig

< ![endif]–>

Din 14 si pana in 20 martie am avut placerea sa particip la o calatorie informativa pentru tinerii traducatori si jurnalisti organizata de Institutul Gothe. La invitatia Institutului, luni au sosit la Berlin zeci de invitati din tarile Europei Centrale si de est. Cele trei zile in capitala au fost pline de intalniri cu reprezentanti ai cartilor, traducatori, jurnalisti si editori. Atentia mi-a fost atrasa de discutia doamnei Anja Seelinger, jurnalista si fondatoare a magazinului on line Perlentaucher, cu Hinrichem Schmidt-Henkelem, conducatorul VdÜ, Asociatia Traducatorilor de literatura si Lucrari stiintifice precum si cu dr Petra Hardt, directorul Departamentului Drepturi si Licente la editura Suhrkamp.

M-a impresionat profesionalismul si implicarea lor, pasiunea cu care vorbeau despre cartile, de care se ocupa incepand de la creare textului, ca si in cazul traducatorului Hinrich Schmidt-Henkel, prin procesul de editare, in care este angajat Petra Hardt pana dupa publicarea discutiilor si recenziilor, in care se specializeaza redactia (formata din trei persoane!) magazinului cultural Perlentaucher.

Marti, o parte din grupul nostru au vizitat Deutschlandradio Kultur; au discutat cu directorul Sigried Wesener despre crearea programelor pentru adulti si copii si au vizitat studiourile.

Miercuri dupa amiaza, cu regret, am parasit Berlinul si ne-am mutat la Leipzig, pentru ca seara sa ne gasim impreuna cu alte sute de invitati in cunoscuta sala acustica de concert din Piata Augusta si sa participam la ceremonia de deschidere a Targului de Carte. Joi dimineata am mai avut o scurta intalnire cu Oliver Zillem, directorul targului, si am inceput vizitarea halelor, unde alaturi de beletristica si-au gasit locul audiobook-uri, manuale, literatura stiintifica, benzi desenate,  reviste, ziare. Mi-a placut foarte mult festivalul cititorilor “Leipzig citeste”, un proiect care include aproximativ doua mii de evenimente diferite: intalniri cu scriitorii, concerte, ateliere.

Dupa vizitarea targului am ramas cu o idee generala despre noile publicatii, am realizat ce accent puternic se pune in Germania pe educatia copiilor si a cititorilor tineri si am avut impresia, ca participam la o minunata petrecere internationala.

Lituanieni, letoni, estonieni, slovaci, cehi, polonezi si unguri – timp de o saptamana am facut schimb de experiente, am povestit despre munca noastra, traducatorii de literatura s-au plans de onorariul redus, jurnalistii au impartasit impresiile fierbinti din Leipzig. Timp de o saptamana ne-am intalnit cu specialisti, autori, traducatori si editori pe care ii unesc dragostea de carte – numitorul comun pentu profesionalistii si cititorii obisnuiti, care viziteaza in fiecare an halele din sticla de la marginea orasului.

Sper, ca si in viitor, intr-un mod asemanator, se va acorda o astfel de atentie dezvoltarii cititorului, si in al doilea rand, ca calatoria la Institutul Gothe din Leipzig la Targul de Carte va continua si in anii urmatori. Multumesc pentru invitatie.

Anna Taraska-Pietrzak

nascuta in 1977, traducator si fotograf.

aprilie 2011

sursa:

http://www.goethe.de/ins/pl